ASOCIAŢIA TRADUCĂTORILOR PROFESIONIŞTI DIN MOLDOVA

5 octombrie 2009

Comentarii cu privire la Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii,  organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti.

Pe parcursul anilor 2007 – 2008 Asociaţia Traducătorilor Profesionişti din Moldova (ATP Moldova), asociaţie obştească care a fost fondată în anul 1998 şi include 50 de membri, a făcut mai multe comentarii cu privire la proiectul Legii privind autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti. Asociaţia a elaborat chiar un proiect de Lege de alternativă şi a participat la o întrunire efectuată de Ministerul Justiţiei cu reprezentanţii instituţiilor interesate. Cu părere de rău, nimic din lucrurile menţionate de ATP Moldova nu au fost luate în consideraţie în versiunea finală a acestei legi (Legea nr. 264-XVI din 11 decembrie 2008). 

Asistăm acum la aprobarea unui act normativ subordonat, şi anume a Regulamentului sus numit, care, de asemenea, a fost elaborat fără nici cea mai mică consultare a ATP Moldova. 

Într-adevăr în luna mai a anului curent ATP Moldova a primit un apel telefonic din partea unui funcţionar al Ministerului, şi anume dna Angela Botnarciuc, după care n-a mai urmat nimic, ca mai apoi un alt funcţionar, dna Lidia Rusu, să contacteze din nou ATP Moldova. I-am recomandat atunci câteva persoane, care ar fi putut să participe la elaborarea actului normativ şi ulterior să devină membri ai Comisiei de Atestare, însă, din nou Ministerul a preferat politica de ignorare, fiindcă persoanele date n-au mai fost contactate. 

Aşadar, în prezent avem două documente cu foarte multe lacune, în ceea ce priveşte activitatea de traducător şi interpret. Nu ne propunem să ne oprim aici la unele stipulări bizare ale legii din lipsă de spaţiu, dar vom atenţiona atenţia publicului asupra unor momente stranii ale acestui Regulament. 

Componenţa Comisiei de Atestare: 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, 2 profesori universitari şi un reprezentant al AŞ. Din păcate, lipseşte reprezentantul(reprezentanţii) practicienilor, al asociaţiei profesioniste a traducătorilor. În orice altă ţară europeană s-ar miza în special pe reprezentanţii unei asociaţii profesioniste.

Membrii Comisiei se deleagă de către entităţile competente... Verbul „a delega” presupune a însărcina pe cineva pe timp limitat cu executarea, supravegherea sau organizarea unei lucrări. Dacă însă ne uităm la lista de activităţi, pe care trebuie să le efectueze Comisia respectivă, aceasta este una foarte amplă, care nicidecum nu poate fi realizată în timp limitat. Uitaţi-vă şi Dumneavoastră: Comisia a) examinează solicitările, efectuează examenul, examinează încălcările, propune ministrului eliberarea autorizaţiei, propune ministrului suspendarea şi încetarea activităţii... Adăugător la aceste cerinţe, din textul de mai jos reiese că membrii comisiei vor mai trebui să mai elaboreze şi decizii în urma examinării contestărilor şi să aprobe probele pentru examene, care trebuiesc citite..., să ia decizii cu privire la retragerea autorizaţiei. Şi toate acestea le efectuează pe baze obşteşti, adică pe gratis. De fapt persoanele respective vor continua să primească salariu de la locul lor permanent de lucru. Părerea noastră este că această abordare este una pur sovietică, din considerente că membrii Comisiei nu vor fi motivaţi să execute lucrul în mod profesionist (facem abstracţie de competenţele lingvistice ale membrilor), dat fiind volumul amplu al acestuia, şi dat fiind faptul că nu vor fi remuneraţi pentru aceasta. Să presupunem că secretariatul le vor asigura membrilor comisiei toate documentele necesare ca aceştia să ia decizia de acordare a unei autorizaţii. Dar şi acest lucru necesită timp de lectură, de dezbateri, etc. Pe de altă parte, va fi oare de acord cu această „delegare” instituţia pentru care activează persoanele respective?

Apar mai multe întrebări şi cu privire la examenul de atestare. Trecem peste utilizarea în Regulament a denumirii de „limba moldovenească” şi atragem atenţia la probele prevăzute pentru solicitanţi (28). Acestea trebuie să fie mult mai specifice, decât simpla numărare a cuvintelor (1000 de cuvinte şi 500 de cuvinte), care nicidecum nu ne va permite să apreciem corect competenţa persoanei. În traducerea simultană, dar şi cea consecutivă,  există cu mult mai multe particularităţi importante, decât simpla rostire a cuvintelor. Stabilirea cerinţei de respectare în timpul traducerii consecutive a duratei în timp a enunţului iniţial este una cu totul deplasată, dacă ţinem cont de particularităţile limbilor: unele sunt mai concise (engleza), altele mai bogate în cuvinte şi sintagme (rusă), dar şi de specificul de vorbire al diferitor persoane: unele vorbesc mai repede, altele mai domol, etc. Problema duratei interpretării orale devine şi mai aparentă la literele e) şi f), fiindcă se face o comparaţie cu interpretarea consecutivă fără text. Aici însă nu avem un timp specificat (...timp ce nu va depăşi pe cel al enunţului iniţial) şi deci lucrurile vor deveni pur subiective.

Solicităm respectuos Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, în calitate de autoritate competentă în domeniu şi autor al proiectelor actelor normative respective, să ofere răspunsuri la toate aceste întrebări.  Suntem deschişi pentru eventuale discuţii şi întâlniri care ar duce la perfecţionarea actelor normative discutate. 

Eleonora Rusnac

Preşedintele Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti din Moldova

E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.">atpmoldova@translators.md

Web: http://www.translators.md

 

 

Categorie: Activitati