Servicii şi deservicii - The Association of Professional Translators of Moldova (ATP)

ASOCIAȚIA TRADUCĂTORILOR PROFESIONIȘTI DIN MOLDOVA
O abordare profesionistă a comunicării interumane

Servicii şi deservicii

Eleonora RUSNAC:“Cu ajutorul traducerilor de calitate vom ajunge mai uşor în Europa”

 Asociaţia traducătorilor profesionişti din R. Moldova (ATP Moldova) a fost creată în ianuarie 1998. Însăşi denumirea include un indice de bază al serviciilor prestate de membrii ei - profesionalismul. Cei aproape 40 de membri ai ATP sunt persoane cu o înaltă măiestrie şi prestigiu în domeniu, obţinute atât prin studii de profil, cât şi prin practicarea asiduă a meseriei de translator pe parcursul mai multor ani – personalităţi cu titluri ştiinţifice, profesori la instituţii de învăţământ superior, specialişti din diverse domenii. ATP Moldova încurajează, însă, şi aderarea tinerilor translatori cu aptitudini adecvate pentru o atare profesiune. Pentru a deveni membri ai Asociaţiei, candidaţii susţin un interviu sau un test în cadrul Comisiei de Atestare a Asociaţiei. Traducătorii ATP Moldova prestează servicii unor organizaţii de notorietate – Banca Mondială, FMI, PNUD, UNICEF, UNHCR, USAID, Programul TACIS al UE etc. Ei beneficiază de numeroase invitaţii la traduceri în cadrul diferitor foruri internaţionale ale ONU, OIM, OCSE, CE etc.

ATP Moldova este interesată în stabilirea şi diversificarea relaţiilor de cooperare cu noi parteneri pe piaţa serviciilor de traduceri scrise şi orale. Partenerii ei permanenţi pot deveni companiile corporative şi oamenii de afaceri, instituţiile de stat şi internaţionale din diferite domenii, precum şi oficiile private de notariat, etc. Acestea pot beneficia de garantarea unei calităţi perfecte a traducerilor orale la conferinţe şi reuniuni, precum şi a celor scrise, care pot fi autentificate de conducerea ATP Moldova prin semnătură şi ştampilă...

 - Dnă Eleonora Rusnac, sunteţi preşedintele Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti de la momentul înfiinţării acesteia. Care a fost scopul ei, ce succese aţi înregistrat şi ce vă propuneţi să realizaţi în continuare?

- Scopuri au fost mai multe, principalul fiind promovarea profesionalismului în domeniul traducerii şi contribuirea la normalizarea lucrurilor pe piaţa serviciilor de traducere din R. Moldova. Ne-am propus să creăm o Bază de date a traducătorilor. Am adresat un apel de colaborare funcţionarilor publici, instituţiilor republicane, am întocmit lista traducătorilor şi interpreţilor care se conformează cerinţelor Asociaţiei. Suntem în proces de elaborare a unei practici de aderare la asociaţie a birourilor de traduceri. Ne propunem introducerea licenţei pentru activitatea de traduceri, sau a carnetului de membru al Asociaţiei, sau cel puţin introducerea modului de autentificare a traducerilor scrise prin aplicarea ştampilei proprii a traducătorului, practică pe larg aplicată în alte ţări. Alte scopuri ar fi autentificarea veridicităţii traducerilor, stabilirea unor preţuri de referinţă pentru anumite traduceri, instituirea unui forum republican, unde ar putea fi puse în discuţie diverse chestiuni specifice profesiei de traducător, etc.

Vorbind despre realizări, ţin să accentuez contribuţia noastră la instruirea traducătorilor, în primul rînd a membrilor Asociaţiei, prin organizarea unui şir de întruniri cu experţi din diferite domenii: diplomaţie, estetică, fiscalitate, juridică, etc. Traducătorul învaţă permanent, or limbile se dezvoltă continuu. Ultima noastră realizare semnificativă în acest domeniu este seminarul din noiembrie 2003, la care au participat 15 studenţi, şi... un singur reprezentant al birourilor de traduceri (biroul „Corcimaru Translation Bureau”, printre altele, unul dintre puţinele birouri ce oferă servicii de calitate şi aplică principiile managementului modern). În calitate de lectori au fost invitate două persoane din România şi Italia, respectiv, dna Maria-Pia Luttmann şi Brigitte Schaeffer. Alte realizări ar fi publicarea unor articole în domeniu, ţinerea prelegerilor la instituţiile de profil. Printre acţiunile interesante figurează şi întrunirile clubului Asociaţiei, ultima reuniune fiind convocată în decembrie trecut.

 - Republica Moldova şi-a declarat oficial intenţia sa de aderare la UE. În perioada candidării, cât şi după producerea evenimentului (dacă se va produce), traducătorii vor avea foarte mult de muncit. Cine va efectua traduceri competente?

- Evident că trebuie să le facă traducătorii. Recomand cititorilor să viziteze web-site-ul Asociaţiei (vezi mai jos) pentru a lua cunoştinţă de unele idei în acest context, exprimate de profesoara de italiană, dna Schaeffer, care atribuie traducătorilor un rol foarte important în activităţile de accesare la UE. Competenţa acelor traducători este o a altă chestiune. Membrii Asociaţiei participă şi la instruirea cadrelor tinere, ţin prelegeri la ULIM, USM, Universitatea de Studii Umanistice etc. Totodată, Asociaţia este dispusă să organizeze, şi va organiza, mai multe seminare de instruire a traducătorilor activi pe piaţa traducerilor. Este o chestiune ce ţine de timp şi, de ce nu, de finanţare. Instruirea se face în mare parte cu forţele traducătorilor membri ai Asociaţiei, care au dat dovadă deja de capacităţi deosebite în acest domeniu. Cu această ocazie menţionez contribuţia dnei Elena Ceban, profesor la ULIM, una dintre cele mai şcolarizate traducătoare, participantă la mai multe seminare din domeniu în Franţa şi alte ţări, dnei Tatiana Durimanova, traducătoare din engleză, autoare a mai multor cărţi şi manuale. Iar experienţa de care dispune dnul Veaceslav Musteaţă este de-a dreptul foarte preţioasă, din considerente că odată cu arta traducerii dînsul mânuieşte foarte bine şi calculatorul şi ştie o mulţime de modalităţi moderne de combinare a acestora. Ţinând cont de faptul că R. Moldova este o ţară mică, şi deci piaţa de desfacere este şi ea mică, noi tindem să posedăm o specializare mai largă şi acest lucru ne ajută să efectuăm traduceri în diferite domenii: economie, medicină, învăţământ, artă, justiţie etc. Deci, dispunem de o experienţă vastă şi ar fi păcat să n-o împărtăşim, mai ales tinerilor traducători care apar din abundenţă, care încă nu cunosc terminologia economică, alte terminologii specifice, dar fără aceasta traducătorul nu poate fi traducător.

- Colaboraţi cu asociaţii similare de peste hotare?

- Am iniţiat corespondenţă cu  vreo 20 de asociaţii de traducători de peste hotare. Ne ghidăm după experienţa lor, deoarece, practic parcurgem aceleaşi etape, pe care colegii noştri le-au parcurs cu mulţi ani înainte. Chiar din primii ani ai existenţei sale Federaţia Internaţională a Translatorilor, fondată în anul 1953 sub auspiciile UNESCO, examina la conferinţele sale chestiuni de tipul: „Calitatea Traducerilor” (1959); „Carta Traducătorului. Directive şi Recomandări cu privire la drepturile şi îndatoririle traducătorilor” (1963); „Recomandări cu privire la protecţia juridică a traducătorilor şi a traducerilor şi mijloace practice de îmbunătăţire a statutului traducătorului” (Conferinţa Generală UNESCO din Nairobi, 1976); Este interesant faptul că tema discutată în anul 1977, Montreal la Congresul al optulea al Federaţiei Internaţionale a Traducătorului era „Traducerea este o profesie!”. Exact aceleaşi chestiuni ne frământă pe noi în prezent. Este absolut necesară existenţa unui cadru juridic de reglementare a activităţii în acest domeniu. Numai aşa s-ar asigura practicarea traducerilor de persoane competente. Asociaţia este foarte îngrijorată de abundenţă de „traducători” cu studii şi fără studii care profesează fără a avea un document, care le-ar da acest drept, dar mai ales fără a avea aptitudinile necesare pentru această meserie.

 - Aţi vorbit despre vizitele pe care le efectuează membrii Asociaţiei la birourile de traduceri. În ce constă, la concret, activitatea unui birou de traduceri, cum colaboraţi cu ele?

  - Diverse birouri de traduceri ne propun serviciile lor, iar numărul mare de utilizatori, care au avut de pătimit din urma acestor „tălmaci”, ar dori, poate, să afle ce măsuri se iau pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor de traducere?

- Din lipsă de informaţie clienţii merg de regulă, la birourile mai „ieftine” şi foarte des, din cauza alegerii proaste, se întâmplă că „pătimesc”. Dacă va creşte în continuare numărul „birouţelor” de amatori, foarte curând ele nu-şi vor mai putea acoperi nici cheltuielile minime. Preţurile, la sigur, vor creşte şi clientul se va alege cu un „buchet” de servicii nu numai scumpe, dar şi de calitate proastă. Asociaţia îşi propune o campanie de educare a consumatorului. Acest articol este un prim pas în această direcţie. Vom atenţiona beneficiarii şi prin diferite comunicări pe web-site-ul Asociaţiei, adresa căreia este www.atp.moldova.md. De altfel, pentru iniţierea unui dialog în acest context le comunicăm cititorilor şi adresa noastră e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.">Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

- Ce rol îi va reveni ATP în îmbunătăţirea activităţii Birourilor de traduceri?

- Pentru început ne propunem să ne asumăm un fel de „tutelă”, dacă putem spune aşa, asupra birourilor de traducere, bineînţeles, dacă şi ele vor dori acest lucru. În acest context invităm birourile de traducere la o „masă rotundă”, care, în conformitate cu Planul nostru de Acţiuni urmează să aibă loc în luna octombrie. La această masă rotundă vom discuta un posibil plan de cooperare, care în viziunea mea ar include seminare de instruire pentru birourile de traducere, servicii de consultanţă, schimb de experienţă între birouri şi alte forme de activitate benefice pentru ambele părţi.

Pe termen lung, ne propunem să introducem practica de licenţiere. În prezent, apare extrem de importantă elaborarea unui mecanism de atestare a nivelului de competenţă a traducătorilor, ce activează pe piaţa serviciilor, oferite atît de persoane fizice, dar şi de birourile de traduceri. Chestiunea necesită mai întâi să fie studiată şi doar după aceea să se treacă la acţiuni concrete. Va fi necesar un sprijin financiar şi de consultanţă din partea unor organizaţii atât locale cât şi internaţionale. Cred că în ultima instanţă va fi formată o Comisie de atestare, similar situaţiei din alte domenii, cum ar fi juriştii, notarii, contabilii, etc. Astfel statul ar putea ocroti cetăţenii de prestatorii de servicii proaste. Deocamdată, însă, nu există o structură ce ar aprecia serviciile de traduceri, ar stabili standardele calităţii traducerilor executate. Nu există nici bază juridică pentru protejarea cetăţeanului de nişte traduceri ne-calificate. În legea despre notariat este descrisă procedura înregistrării traducătorilor şi legalizării traducerilor („MO” nr. 61 din 16 septembrie 1997), lipseşte însă noţiunea de „birou de traduceri”, fiind reglementată doar activitatea traducătorilor individuali, nefiind studiate tendinţele de dezvoltare a pieţei, serviciilor de traducere în general.

Credem că ATP Moldova este competentă să examineze şi să elibereze certificate, în baza cărora Ministerul Justiţiei ar elibera licenţe pentru practicarea acestui gen de activitate. Traducătorii cu licenţă ar putea fi investiţi şi cu dreptul de legalizare a documentelor. În suspans rămâne şi problema drepturilor de autor asupra traducerilor. Urmează soluţionarea problemei privind introducerea profesiei de traducător în nomenclatorul profesiilor. După cum vedeţi lista problemelor este încă destul de mare şi Asociaţia nu întotdeauna are răspuns la toate. Din aceste considerente am decis să iniţiem acest dialog cu persoanele interesate, cu instituţiile publice relevante, cu birourile de traducere, dar şi cu beneficiarii, care la sigur au multe întrebări în acest context.

 - Care ar fi ABC-ul profesiei de traducător?

- Un interpret nu se va impune într-o convorbire întreţinută de două persoane, afişându-şi părerile. Chiar dacă un mesaj nu-i este clar, traducătorul trebuie să găsească ieşire din situaţie, fără a interveni în discuţie. Va mai trebui să posede şi talentul de redactare a vorbitorilor (în special a celor autohtoni) din mers, deoarece oamenii din jurul nostru vorbesc o limbă română foarte „aproximativă”, utilizează cuvinte-parazite, etc. lucruri necunoscute de persoanele străine, care sunt interesate de întreţinerea unei conversaţii normale şi veridice. O altă recomandare ar fi cultivarea aptitudinii de expunere a sensului convorbirii în mesaje, şi nu în propoziţii aparte. Oamenii sunt impulsivi, ei doresc să-şi expună gândurile cât mai repede, fără să aştepte până când traducătorul găseşte cuvintele necesare. Şi atunci când aceste aptitudini, şi încă multe altele, sunt bine stăpânite, nu întârzie să vină şi aprecierea beneficiarilor.

  A dialogat Stela Nicuţă