A avut loc în luna iulie. Este discutabil faptul dacă perioadă aleasă pentru acest eveniment ar fi cea mai bună, sau nu prea bună. Important, însă, a fost faptul că vremea era frumoasă, locația admirabilă și gazda primitoare. Ne-am simțit bine pentru că eram într-un spațiu frumos, dar mai ales pentru că eram împreună. Se întâmplă atât de rar ca membrii Asociației să poată lăsa la o parte alte griji cotidiene și să aleagă să petreacă o zi în compania colegilor traducători. Și, totuși, 15 persoane din cei 40 și ceva au reușit s-o facă și nici unul dintre ei n-a regretat acest lucru.

Anul acesta, Consiliul de Administrare al Asociației a ales pentru discuții tema ”Cadrul Legislativ ce reglementează activitatea de Traducere”. Imboldul alegerii acestei teme a fost un scurt articol din ziarul Jurnal de Chișinău, în care se spunea despre faptul că un grup de congresmeni democrați din SUA au solicitat să fie invitată pentru anchetă Marina Gross, translatoarea lui Donald Trump, care a lucrat la negocierile dintre președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, la Helsinki. Congresul are dreptul la asemenea convocări, însă asemenea precedente nu au fost înregistrate până acum. Era firesc să ne punem întrebarea: Sunt oare traducătorii din Republica Moldova protejați de legislație?

Răspunsul la această întrebare, dar și la multe alte aspecte relevante activității de traducător, ni le-a oferit distinsul avocat EDUARD DIGORE. Pe parcursul aproximativ a trei ore, printr-o comunicare interactivă, domnia sa ne-a atras atenția la cele mai importante aspecte în acest context, și anume:

• Nu se acordă o importanță adecvată activității de traducător, în special în cadrul procesului de judecată
• Articolul 312 din ”Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activității de interpret şi … ” descrie într-un mod vag responsabilitatea pentru traducerea incorectă
• Această Lege, care poate fi invocată de toți ceilalți traducători, nu conține prevederi clare cu privire la drepturile traducătorului. De exemplu: Poate traducătorul să facă cunoștință în prealabil cu cazul judiciar pentru a se pregăti de traducerea respectivă? Poate traducătorul să întrerupă ședința de judecată pentru a se consulta cu un specialist? Poate traducătorul să spună ”eu nu cunosc acest aspect și nu voi traduce fraza respectivă…”
• Legea nu reglementează conflictul de interese …
• Normele juridice aplicabile sunt destul de sărace.

Domnul Digore ne-a explicat aceste, și o serie de alte aspecte relevante activității de traducător, din punct de vedere juridic. O concluzie, la care am ajuns este că, din punct de vedere juridic, nu suntem pe deplin protejați, nici traducătorii autorizați și nici cei de profil general.

Informația de care am luat cunoștință a fost extrem de valoroasă pentru noi, mai ales, pentru faptul că a conținut un șir de recomandări, printre care:

• Necesitatea stringentă de elaborare a unui Statut al traducătorului profesionist, sau a unei Legi ce ar acoperi toți traducătorii
• Necesitatea unui Regulament ce ar conține o serie de clauze standard cu privire la

- timpul ”stand-by”
- profitul pierdut,adică anularea angajamentului în ajunul evenimentului  
- concurența neloială
- garanțiile referitoare la remunerare, condițiile de lucru, protejarea profesiei (contra activității persoanelor întâmplătoare, fără calificare în domeniu etc.)
- tragerea la răspundere pentru încălcarea regulilor deontologice ale profesiei, etc.

Domnul Digore a fost extrem de generos și s-a oferit să ne ajute să inițiem activități, care să faciliteze elaborarea unui cadru legislativ mai potrivit pentru meseria de traducere și interpretare, cu accent pe calitate. Ar trebui să existe ceva care să constituie o dovadă a faptului că persoana este profesionistă și poate presta serviciul propus. Împreună am schițat și câțiva primi pași pe această cale, care presupun:

- elaborarea unei sinteze a activității de traducător,
- promovarea mai activă a meseriei,
- elaborarea regulilor de activitate, care să fie de ajutor în lucrul respectiv,
- identificarea unui grup de deputați cu drept de inițiativă legislativă, care să poată promova amendamentele de rigoare la actuala legislație, sau elaborarea unei noi legi mai cuprinzătoare, etc.

Colegul nostru Veaceslav Musteață, inspirat de lucrurile menționate la această reuniune, a elaborat, la rândul său un mic Plan de Acțiuni în acest context (vezi atașat).

Un Retreat presupune și ceva distracții. În activitățile de pregătire a evenimentului, Consiliul a luat în considerare și acest aspect și a pregătit o serie de studii de caz, în care traducătorii urmau să se manifeste în diferite ipostaze de angajator și angajat. Colega noastră Elena Bivol a fost foarte inspirată atunci când a elaborat studiile de caz, acestea dovedindu-se foarte actuale și apropiate ca conținut de situațiile reale, cu care se confruntă traducătorii în viața de zi cu zi. Poate acest lucru a explicat modul foarte convingător și plin de umor al prestației teatrale a colegilor noștri în jocul pe rol ce a urmat în cea de a doua jumătate a zilei. În orice caz, starea de bună dispoziție a fost una de excepție, care a durat până la întoarcerea la Chșinău. Chiar și șoferul autobuzului a beneficiat de această atmosferă, fiindcă și în autobuz s-a cântat și s-au spus diferite vorbe cu haz. Un Retreat înseamnă, în primul rând, o satisfacție de la posibilitatea de a petrece ceva timp împreună. Considerăm că acest scop a fost atins.

Eleonora Rusnac

Președinte, Asociația Traducătorilor Profesioniști din Moldova