Cum e să fii traducător în Moldova - The Association of Professional Translators of Moldova (ATP)

ASOCIAȚIA TRADUCĂTORILOR PROFESIONIȘTI DIN MOLDOVA
O abordare profesionistă a comunicării interumane

Cum e să fii traducător în Moldova

04.10.2012, Semnat de  Valentina Ursu

Europa Liberă:  Cum e să fii traducător în Moldova?

Eleonora Rusnac: „Flexibil, şiret, să ştii apriori ce vrea să spună vorbitorul, să-i ghiceşti mesajul, să-l corectezi pe alocuri.” 

Europa Liberă: Să traduci nu este uşor, să faci traduceri simultane, la conferinţe de presă sau seminare este şi mai complicat, iar dacă vorbitorul este din Moldova, traducerea devine o artă – declară Europei Libere Eleonora Rusnac, preşedinta Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti:

Eleonora Rusnac: „Noi ne numim Asociaţia Traducătorilor Profesionişti din Republica Moldova. M-aţi întrebat dacă avem de lucru, dacă nu avem... Lucrul este sezonier. Noi depindem foarte mult de ceea ce se petrece în ţară: dacă vin multe delegaţii, dacă au loc multe conferinţe, seminare şi traducătorii din Asociaţie sunt foarte ocupaţi...”
 
Europa Liberă: Cine vă solicită: instituţiile din Republica Moldova sau sunteţi solicitaţi şi de cei din afară?
 
Eleonora Rusnac: „Putem să spunem: şi, şi. Sunt deja traducători cu renume mondial care sunt în reţelele deja internaţionale, de exemplu TAIEX sau Uniunea Europeană, diferite instituţii... Şi atunci se petrece în felul următor: ei vizitează site-ul Asociaţiei, fac propuneri, mai mulţi traducători aplică, ei fac selectarea şi atunci sunt contracte directe. Şi este o onoare să ai contracte directe, fiindcă ele sunt mai bine plătite... Dar, din păcate, depindem de micii funcţionari locali care sunt în proiecte: tot felul de secretare, asistente de manager care foarte des angajează după ochi frumoşi.”
 
Europa Liberă: Ştiţi că uneori se fac reproşuri la adresa traducătorilor. Chiar recent am avut în vizită oficială pe cancelarul german, doamna Angela Merkel. Multă lume era supărată pe felul cum s-a făcut traducerea. Calitatea traducerii contează foarte mult...
 
Eleonora Rusnac: „Din păcate, doamna Merkel a ignorat Asociaţia Traducătorilor din Moldova. Însă trebuie totuşi să admitem că şi limba germană e mai puţin cunoscută de traducători. Cu toate acestea, în Asociaţie sunt traducători cu germană foarte bună. Însă eu le dau dreptate tuturor celor care au fost nemulţumiţi, fiindcă într-adevăr o manifestaţie, un seminar depinde foarte mult de calitatea traducerii...”
 
Europa Liberă: Când asiguraţi traducerea, traduceţi mesajul, traduceţi mot à mot?
 
Eleonora Rusnac: „În Republica Moldova trebuie să ai o abilitate să faci redactarea vorbirii din mers. Aşa sunt vorbitorii autohtoni, eu au venit... noi toţi ştim din ce epocă...”
 
Europa Liberă: Mediul acela sovietic unde mai multă lume gândea ruseşte şi erau mai multe calchieri...
 
Eleonora Rusnac: „Exact. Exact. Şi beneficiarul nu ştie situaţia lingvistică din Republica Moldova şi, în ultimă instanţă, va acuza traducătorul pentru traducere proastă. De aceea, la seminarele pe care le face Asociaţia Traducătorului, una din disciplinele pe care eu personal le predau este redactarea mesajului autohton. Din mers trebuie să pricepi ce spune vorbitorul şi tu să traduci în limba engleză să fie pe înţelesul acelui beneficiar, dar să nu schimonoseşti prea tare şi acest sens autohton al vorbirii noastre.”
 
Europa Liberă: Deci, cum e să fii traducător în Moldova?
 
Eleonora Rusnac: „Să fii traducător în Moldova... Trebuie să fii foarte flexibil, să fii şiret, să ştii apriori ce vrea să spună vorbitorul, să-i ghiceşti mesajul, să-l corectezi pe alocuri. Multe, multe sunt... Să vorbeşti din start limba rusă, nu te întreabă nimeni: cunoşti, nu cunoşti limba rusă, [faci] traduceri din română şi din rusă, să ai o capacitate de muncă enormă: dimineaţa mergi la un seminar în domeniul instrumentelor electorale, la prânz deja eşti la Ministerul Sănătăţii, mergi la spital...”
 
Europa Liberă: Toată terminologia trebuie cunoscută...
 
Eleonora Rusnac: „Aceasta e. Republica Moldova este o ţară mică, piaţa traducerilor este foarte mică. Nu putem să ne specializăm cum se face în toată lumea, unde traducătorii se înţeleg: eu traduc numai în română, tu traduci numai în engleză şi se schimbă. La noi nu este aşa, la noi se vrea mult, bun şi cu plată mai puţină.”
 
Europa Liberă: Vin tineri la Asociaţia Traducătorilor Profesionişti?
 
Eleonora Rusnac: „Vin, mai puţini. Bineînţeles că noi ne străduim totuşi să selectăm persoane care au experienţă şi pot să facă faţă numelui de profesionist. Din păcate, foarte mulţi traducători încă mai sunt în afara Asociaţiei. Şi eu bănuiesc că de vină este beneficiarul, adică clientul, fiindcă nu cere această calitate de la un traducător. Îl acceptă fără să aibă un carnet de membru. Eu le recomand să ceară carnet de membru al Asociaţiei Traducătorilor. Un traducător profesionist este cu mult mai flexibil, mai cunoscător...”
 
Europa Liberă: Câte limbi cunoaşteţi?
 
Eleonora Rusnac: „Româna, engleza şi franceza, şi rusa, bineînţeles. Cel care lucrează în domeniu ştie că, în primul rând, ai o satisfacţie, atunci când traducerea iese bine şi toată lumea este mulţumită. Foarte des se întâmplă că, la sfârşitul unei conferinţe, lumea îţi bate din palme, exact ca unui artist, ceea ce te face să te simţi foarte bine. Deci, este foarte greu, dar este o meserie frumoasă şi grea.”
 
Europa Liberă: Nu v-a tentat cumva să traduceţi şi din literatură?
 
Eleonora Rusnac: „Trebuie să admit că am căzut în capcana câştigului mai bun. Am vrut şi noi să câştigăm mai bine...”
 
Europa Liberă: Dar câştigaţi bine?
 
Eleonora Rusnac: „Da, un traducător bun, dacă este solicitat, o duce bine. Mai bine ca un profesor. Anume aceasta m-a făcut să las meseria de profesoară de engleză care îmi place foarte mult. Acolo chiar eşti ca o artistă în faţa publicului. Era foarte frumos. Dar noi toţi ştim care este realitatea, cum se plătesc profesorii şi a trebuit să mă ajustez.”
 
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă omul de cultură într-o perioadă tulbure, cum este cea prin care trecem noi?
 
Eleonora Rusnac: „Ar trebui să se adapteze la timpurile pe care le trăim. Trebuie să fim flexibili şi să facem ceea ce este întrebat. Nu este cazul să spunem că un om de cultură trebuie să abandoneze cu totul: face şi una, şi alta. În caz contrar, ajungem cu mâna întinsă.”
 
Europa Liberă: Bănuiesc că şi în rândul traducătorilor există o concurenţă acerbă. Şi diferenţa, până la urmă, o fac cei care au fler.
 
Eleonora Rusnac: „E adevărat. Concurenţa există. Însă, odată ce ţi-ai creat un nume, ai o pondere pe piaţă, această concurenţă nu te atinge prea tare. Traducătorii profesionişti care fac traduceri simultane majoritatea sunt membri ai Asociaţiei şi lucrul acesta se ştie. Şi chiar şi concurenţii, cum sunt birourile de traduceri, companii, ei recunosc acest lucru: că totuşi traducătorii care fac simultană, majoritatea, nu toţi, sunt în Asociaţie. Deci, trebuie să luptăm să ne câştigăm un nume, să faci lucruri bune. De fapt, aceasta este veridic pentru orice profesie.”
 
Europa Liberă: Ce înseamnă să ai fler?
 
Eleonora Rusnac: „Înseamnă multe lucruri. În primul rând, să ai acea prezenţă de spirit, fiind la o traducere cu ambasadori ai Suediei. Trebuie să fii tare, să nu te laşi pradă emoţiilor... Că, dacă te laşi pradă emoţiilor, gata, ai pierdut firul gândului şi, data viitoare, nu mai ai şanse să te invite. Sunt traducători care sunt foarte curajoşi. Şi pot să vorbească în faţa la mulţimi. Alţii sunt timizi. Şi nu pot să facă lucrul acesta. Deci, este o chestie psihologică. Dar şi este o doză de curaj, trebuie să fii încrezător că tu eşti cel mai bun.”


Radio Free Europe/Radio Liberty 2012 RFE/RL, Inc. Toate drepturile rezervate

http://www.europalibera.org/content/article/24728337.html

Categorie: Activitati